Varietati de struguri romanesti


Din soiurile de vita de vie autohtone fac parte:

  • Cramposie selectionata

Este unul din cele mai vechi soiuri de vita de vie (fiind cultivat inca de pe vremea geto-dacilor)  care a supravietuit atacului filoxeric de la sfarsitul sec XIX ,cand s-au pierdut majoritatea soiurilor autohtone.
Este cunoscuta si sub numele de Carloganca sau Baldoaie in zona Olteniei si sub numele de Ciolan in zona Dealu Mare.
Cramposia selectionata a fost obtinuta in anul 1972 la Statia de Cercetare Viti-Vinicola de la Dragasani, comparativ cu soiul Cramposie veche acesta da productii mari dar numai pentru obtinerea vinului.
Vinurile obtinute sunt seci, echilibrate, fructuoase, parfum si aroma de fructe bine coapte(mere galbene si pere).
Vin racoros, cu o tarie alcoolica de 11,4-11,8% si o aciditate medie 4,5-4,7g/l
Se cultiva numai pe teritoriul Romaniei .

 

 

  • Feteasca neagra

Soi vechi romanesc, locul de origine pe valea raului Prut.
Datorita maturarii tarzii si capacitatii strugurilor de a acumula suficiente cantitati de zaharuri (culesi la supramaturare au 260-270g zaharuri) d-au vinuri rosii de calitate superioara.
Vinurile in general sunt seci dar se pot obtine si vinuri demi-seci.
In functie de zona din care provin strugurii vinul are nuante de rosu rubiniu cu nuante caramizii, rosu granat, rosu cu nuante violet. Aroma este de prune uscate, cu urme fine de migdale, stafide, mirodenii(scortisoara, cuisoare)

 

 

.

  • Negru de Dragasani

Este un soi produs la statia de cercetare viti-vinicola Dragasani din incrucisarea soiului Negru Vartos cu soiul Saperavi( vita nativa din Georgia folosita in special in cupaj pentru obtinere de vinuri rosii de calitate,)
Vinurile obtinute sunt seci , mai aspre, de un rosu frapant, au arome complexe de mure, porumbe si visine.

  • Negru Vartos

Vechi soi romanesc  obtinut prin selectie populara, prezinta numeroase variatiuni si clone.
Din soiul Negru Vartos de obtin vinuri rosii seci cu o tarie alcoolica de 10,5-11 %, cu o aciditate de peste 4g/l
Vinul este bine echilibrat, cu o culoare intensa, corpolent.

  • Novac

Soi autohton considerat fratele mai mare al Negrului de Dragasani fac parte din aceeasi familie.
Vinurile obtinute sunt seci, de culoare rubiniu intens,vinuri elegante, fine, cu buchet de fructe, compozitia aromei este picanta :afine, piper negru,cuisoare, ciocolata neagra, ienupar.

  • Babeasca Neagra

Vechi soi de struguri  autohton romanesc descendent direct din vita salbatica ,raspandit in podgoriile din Moldova.
Vinurile obtinute sunt de obicei de masa cu o tarie alcoolica de 10-13%, au o culoare rosie vie cu nuante stralucitoare, putin astringent datorita continutului scazut de tanin.
Vinuri fructuoase cu o aciditate echilibrata.

 

  • Cadarca - “sange de taur”

Cadarca sau Cadarca de Minis este un vin traditional romanesc ce provine din podgoriile Minis Maderat –jud Arad unde a fost preparat pentru prima data in anul 1744.
Provenienta acestui soi este destul de controversata unii sustin ca este din Albania, altii din Ungaria. Cert este faptul ca la Minis se fabrica cel mai bun vin din Europa din acest soi.
Vinul obtinut are o culoare ce variaza de la rosu aprins la rosu inchis,cu aroma de fruct proaspat, consistent, plin, catifelat uneori acid.
Dupa 2-3 ani vinul dezvolta un buchet complex.

 

 

 

  • Busuioaca de Bohotin

Soi de vita de vie romanesc demisec sau dulce, originar din localitatea Bohotin jud Iasi. Vinul obtinut are o culoare roze diferita de orice alt tip de vin. Are o aroma unica ce aduce a caprifoi si piersici coapte cu o armonie perfecta de zahar, alcool si aciditate. Gustul dulce uneori are o aroma sensibil amaruie de migdale.
Tamaioasa de Bohotin este singurul soi romanesc din care se obtin vinuri aromate de culoare roz spre rosu cu arome de trandafir si busuioc.
Vinul obtinut este dulce sau demidulce cu un continut de zaharuri peste 40g/l. Taria alcoolica este intre 11,5-12,5% uneori chiar mai mult.
Aceste vinuri se preteaza la invechirea in sticle avand o evloutie buna pana la 16-20 ani.

 

 

  • Mustoasa de Maderat

Soi autohton romanesc  originar din localitatea Maderat si cultivat in podgoriile  Minis-Maderat –judetul Alba. Se caracterizeaza prin prospetime si fructuzitate, la degustare lasa in gura o senzatie  de proaspat si racoros.
Soiul Mustoasa de Maderat este destinat obtinerii vinurilor albe, strugurii de culoare galben verzui sunt puternic batuti de aceea la coacere sunt deformatii datorita desimii boabelor.
Legat de originea acestui soi exista diferite controveste conform carora soiul Mustoasa de Maderat ar fi acelasi cu soiul unguresc Lampor Feher sau ca ar proven din acest soi.
Vinul obtinut are o aciditate ridicata (peste 6 g/l) motiv pentru care este folosit la obtinerea  vinurilor spumante de calitate si distilatelor de vin.
Vinurile au o tarie alcoolica medie intre 9 si 11% , culoare galben verzuie, aroma placuta de lamaie, sunt vinuri usor de baut ,de aceea este recomandat a fi  consumate  tinere.

 

  • Grasa de Cotnari                      

Soi de vita de vie tipic romanesc cultivat din sec XV-lea in podgoriile din zona Cotnari, soi apreciat de insusi Stefan Cel Mare.
Pentru  obtinerea vinului strugurii sunt culesi la maturitate deplina si dupa ce sunt atacati de putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea).
Vinul obtinut este un vin superior  alb ,de desert ,  demisec  sau licoros cu un continut ridicat de zahar peste 240g/l si o tarie alcoolica ce depaseste uneori 15%.
De o jumatate de secol soiul de Grasa de Cotnari se cultiva si in pogoriile din Buzau la Pietroasa. Vinurile obtinute aici sunt la fel de valoroase ca cele de Cotnari obtinand numeroase premii la concursurile nationale si international.

 

 

  • Galbena de Odobesti

Soi autohton romanesc care pentru o perioada de timp se gasea cultivat pe suprafete mari , fiind unul dintre cele mai cultivate soiuri romanesti. Soi rezistent, chiar si dupa invazia  filoxerei (din 1884) a ramas pentru mult timp un soi de referinta in plantatiile viticole romanesti.
Galbena de Odobesti a fost cunoscuta sub diferite sinonime de- a lungul timpului dintre care amintim in Moldova – Galbena de Capatanu, Poama Galbena iar in Dobrogea a primit numele de Sars  Izum iar in Muntenia de Galbena Grasa.
Sortogrupul Galbena(soiuri inrudite) cuprinde: Galbena de Odobesti, Zghihara, Cabasma Neagra si Batuta Neagra
Zghihara, este un soi cultivat mai mult în centrul Moldovei în podgoria Husi, de unde a primit numele de Zghihara de Husi.
Cabasma neagra a fost cultivat tot în Moldova, dar  în spatiul dintre Prut si Nistru.
Cea de a patra „ruda”, Batuta neagra se întâlnea în Multenia si Oltenia.
Avand in vedere arealele de cultivare a acestor soiuri putem spune ca sortogrupul Galbena ce se intindea de la Chisinau la Craiova a simbolizat unitatea neamului romanesc.
Vinurile de Galbena de Odobesti  sunt vinuri seci, usoare cu o tarie alcoolica intre 9-11%, la degustare lasa o senzatie de prospetime in cavitatea bucala. Aceste vinuri se consuma tinere in primul an de viata. Se foloseste si la obtinerea de vinarsuri de calitate.

 

  • Tamaioasa Romaneasca

Este un soi aromat care iti are originea in sudul  Greciei  Antice fiind adus in Romania de catre colonistii greci.
Tamaioasa Romaneasca este o varietate romaneasca de struguri folositi pentru obtinerea vinurilor albe aromate de calitate. Vinurile obtinute sunt dulci sau demidulci cu o tarie alcoolica de 12-12,5%, culoare galben aurie si o aroma bogata de flori si miere. Au un gust puternic si o armonie perfecta  intre zahar, alcool si aciditate.
Aroma de muscat se mentine la invechirea in sticla timp de 7-8 ani, prin invechire vinul isi schimba caracteristicile capatand nuante olfactive ce sugereaza mirosul fagurului de miere.
Datorita puternicii sale personalitati vinul Tamaioasa Romaneasca a fost numit de multi specialisti un” vin- capodopera”.

 

 

 

  • Sarba

Este un soi autohton creat la Statiunea de Cercetari Viticole Odobesti in deceniul opt al secolului trecut, prin incrucisarea a doua soiuri : Tamaioasa Romanesca si Riesling.
Vinul din soiul Sarba este sec sau demisec, un vin deosebit o “surpriza” datorita imbinarii complexitatii aromatice dobandite de la Tamaioasa cu nuantele ierbale, usor citrice ale Riesling-ului.
La degustare perceptiile aromatice sunt multiple: trandafir, busuioc, flori de tei, fan proaspat cosit, miere de albine.
Este un vin usor cu o tarie alcoolica de 10,8 -12,5%, aciditatea este sporita.
Acestor soiuri autohtone li se adauga si :

-Ardeleanca, Basicata, Berbecel, Cionic, Frunza de tei, Cruciulita, Francusa, Plavaie, Barghina, Rosioara,  Negru de Sariochioi, Vulpe,Creata, Iordana,Feteasca Alba,Feteasca Regala si altele.


Banner